Problema de sambata dupamasa

21 02 2010

Cum stateam eu prin casa astazi, ma gandeam sa imi verific un pic echipamentele care au mai ramas din 2009. Si din trusa in trusa, din accesoriu in accesoriu, ajung la mulinete si la fire. Mulinetele in regula, curate si ingrijite ca de obicei, insa cand ma uit la fire soc! Am constat cu stupoare ca am 3 taburi cu 3 fire power pro galbene, unul de 5lb, unul de 8lb si unul de 10lb. Pana aici nimic iesit din comun, problema era ca nu mai stiam exact care e care. M-am uitat la ele vreo 20 de minute, le-am pipatit, le-am comparat, mai mai ca le-am mirosit si tot n-am reusit sa imi dau seama care e care. Banuiam eu ceva, dar nu puteam sa fiu sigur de nimic si firele erau aproape noi, doar nu era sa imi cumpar inca 3 role de fir doar pentru ca sunt dobitoc si nu m-am gandit sa le insemnez cunva…

Nopai fuck ! Ce-i de facut?! N-am ce face decat sa le determin cunva rezistenta, in felul asta impusc 2 iepuri deodata: imi diferentiez firele si le si testez adevarata lor rezistenta.

Greutati de cantar, n-am in casa ca nu vand la piata, masinarie deaia profesionista cu care testeaza producatorii – nici deaia. Asadar, a trebuit sa improvizez ceva. Si la ce imi zboara mintea, peturi cu apa 😀 Dar daca un litru de apa nu are aceeasi greutate ca si un kg. Google.ro m-a ajutat si in privinta asta, dupa cateva clickuri pe tot felul de forumuri de brainiaci, am aflat ca 1l de apa = 1 kg. (egalitate valabila doar la apa aflata la o temperatura intre 4 si 22 de grade Celsius). Au urmat ceva calcule si conversii de la pound la kilogram si am mai aflat ca firul de 5lb ar trebuii sa tina 2,267kg, cel de 8lb – 3,328kg si cel de 10lb – 4,535kg.

Urmatorul pas a fost sa construiesc o ustensila care sa ma ajute sa testez firele. Asa ca am pus boxele in mijlocul sufrageriei, peste el am pus bastonul bunicii, care nu a avut nimic impotriva sa mi-l imprumute :)) apoi am facut rost de un carlig de metal de care am suspendat o plasa in care urmau sa fie introduse peturile cu apa. Trebuie sa recunosc ca prima oara am incerca fara carligul de metal si am legat firul direct de plasa, proasta idee. Asa ca am mai cautat eu prin casa si am facut rost si de ultima piesa astfel incat, ghidusia sa fie cat se poate de ok.

Ok, pana aici e bine. Dar sigur deja va ganditi, “ba ce prost e asta, pai si carligul si plasa si peturile cantaresc cate ceva, asa ca sigur nu i-a dat bine la calcule”. Wrong ! 😀 M-am ganit ca si alea o sa traga la cantar si ca ar fi bine sa le introduc si pe alea la calcule. Asa ca am apelat iar la bunica(draga de ea) si mi-a imprumutat cantarul ei de bucatarie. Rand pe rand am cantarit, carligul, plasa si apoi peturile in functie de fiecare fir in parte.

Carlig 1o grame.

Plasa 210 grame.  Era plasa deaia de import :))

Acum ca “masinaria” era pusa pe picioare, am trecut la fire. Am luat firul care mi s-a parut mie cel mai subtire (5lb), am taiat o bucata de aprox 25cm, si i-am facut cate un nod palomar la fiecare dintre capete. Am pus peturile pe cantar sa vad cam cum ar arata 5lb (2,267kg) in litri. Am fixat cantarul la greutatea care vroiam sa o obtin si m-am folosit de un pahar gradat pentru a ajunge la greutatea dorita.

Putin cate putin, prin palnie am obtinut greutatea dorita.

2,267 kg.

Am bagat peturile in plasa, am agatat plasa de carligul suspendat de mostra de fir si surpriza… chiar a tinut. Abea apoi mi-am dat seama ca defapt el a tinut mai mult decat calculasem eu. Uitasem de cele 220 grame (plasa+carlig). Deci firul respectiv a tinut 2,267kg(apa+peturi)+220g(plasa+carlig)=2,487kg. Era foarte probabil ca firul in cauza sa nu fie cel de 5lb, asa ca am repetat figura, iar de carlig am agatat de data asta 3kg, iar rezultatul a fost unul care a trezit-o pe saraca bunicamea care adormise pe fotoliul de langa “laboratorul” meu – POOOC !!!

Era clar, am aflat care e firul de 5lb. 1-0 pentru mine.

Am trecut apoi la urmatorul fir. Am repetat figura cu mostra de 25cm si cu nodurile palomar, si apoi din nou fuga la cantar.

8lb = 3,628 kg. Asadar eu am pus pe cantar 3,450kg + 220g (plasa + carlig), si am obtinut 3,670kg, greutate care a sustinut-o mostra de fir aflata in test. Dar lucrul asta nu ma lamurea definitiv, putea fi oricare din cele doua ramase. Asa ca am mai adaugat ceva apa in peturi, mai exact 250 g si am mai masurat odata. Eram cam 80% sigur ca firul aflat in teste in momentul acela era cel de 10lb, insa cand am adaugat si cele 250 g, surpriza. POC din nou. Asadar am ajuns inca o data la o concluzie. Firul in cauza era cel de 8lb si prin metoda excluderii, evident ca cel ramas ne testat era cel de 10lb. Dar daca tot ma apucasem de teste, de ce sa nu testez si rezistenta acestuia…

10lb = 4,320kg apa pe cantar + cele 220 g de material extra = 4,540 kg in total, iar dupa conversia google 10lb =4,535. Firul a rezistat cu brio celor 5 g in plus, dar ca sa termin treaba pana la capat, am mai adaugat ceva apa in pet, pana la 4,720 kg mai exact, greutate care s-a dovedit a fi prea mare pentru cel mai vandut multifilament din tara, acesta cedand in cel mai scurt timp.

Concluzii:

Bunicamea e super de treaba !!!

– 5lb = 2,267kg, dar power pro galben in realitate tine 2,487kg.

– 8lb = 3,628kg, dar power pro galben in realitate tine 3,670kg.

– 10lb = 4,535kg, dar power pro galben in realitate tine 4,540 kg.

– Beau prea mult pepsi 😦

Mentionez ca 1l de apa este aproximativ egal cu 1kg, masa acesteia depinde si de temeratura, iar adevaratul rezaultat se poate determina doar in mediu controlat. Deci rezultatele testului facut de mine poate sa difere cu + – 40 g de la test la test.

Ah, era sa uit…                                                                                            RECOMANDARE:

Notati-va, marcati-va sau tatuati-va undeva diametrul sau rezistenta fiecarui tip de fir pe care il folositi. Mai ales daca sunt de aceasi culoare si mai mult, de la acelasi producator.

Rares, BST.

Advertisements




Imi trebe o lanseta noua ….

9 02 2010

Anul trecut in decembrie la ultima partida din 2009, lanseta de biban a lui Rares a suferit un accident fatal , iar bucata rupta s-a dus pe apa sambetei sau mai bine zis a Oltului.

In acest moment nefericit Rares mi-a zis ca vrea o lanseta noua, iar cum eu ii promisesem deja ca urmatoarea lanseta am sa i-o construiesc chiar eu, am hotarat impreuna sa ii construiesc ceva asemanator celui rupt. Din lanseta rupta a ramas doar cu cotorul si inelul de plecare (Fuji Alconite spre mirarea noastra), componente pe care am reusit sa le recuperez, mai exact foregrip-ul, mandrina, reargrip-ul si butcap-ul de pe sakura cea accidentata.

Talon Sakura Original

Procedeul de recuperare a mandrinei si a componentelor a fost prin fierbere in apa, iar ca scule am folosit un patent cu cioc lung si o surubelnita dreapta lunga si subtire.

Componentele recuperate montate pe blank-ul nou

Dupa o seara intreaga de discutii cu Rares pe net si-a ales un blank nou, inelele si ata de matisat.

Blank StCroix SC3S63MLXF, inele fuji alconite aliniate conform standardului fuji new concept si ata de matisat Guderbond, au fost componentele necesare pentru customizarea acestei lansete, si binenteles timp. M-am apucat de lucru.

Primul lucru am determinat sira blankului, prin metode specifice rodbuilderilor, rotirea blancului intre degete in timp ce varful sta proptit in pamant si cu o usoara curba tensionata sunt cele mai bune metode, dupa parerea mea, de a determina care este “spineul” blankului. Am montat apoi pe rand gripurile si mandrina incepand de la coada spre varf, deci primul a fost buttcapul, apoi reargripul, mandrina si in fine foregripul, dupa cum se observa si in poza. Am mai “asezonat” cu niste winding checkuri pentru un aspect placut si partea palmabila a lansetei a fost gata.

Urmatorul pas in constructia lansetei este montarea inelelor, se foloseste tabelul de asezare al inelelor dupa standardul new conceput de la fuji , unde gasesti distantele de montaj dintre inele si dimensiunea acestora in functie de lungimea si utilizarea batului. Intai se prind inelele pe blank cu o banda de lipit , eu folosesc banda de hartie care se foloseste la amenajari interioare, dupa care am pus o mulineta pe bat am tras fir prin inele si am testat curbura batului si unghiurile formate intre fir si inele, daca totul corespunde urmeaza matisarea atei pe inele . Eu nu am aparat pentru matisat inele, asa ca ma folosesc doar de maini si picioare . Pasul final este imbracarea matisajelor cu rasina epoxidica dupa care se lasa la uscat .Eu am folosit inel de plecare de 25mm si apoi am continuat cu 16mm, 10mm, 8mm, 6mm, 6mm si in fine top de 5.5mm. Pentru legarea acestora am folosit ata de matisat marimea A, de la Guderbond de culoare gri metal, culoare care in final s-a dovedit a fi o alegere foarte inspirata, dupa cum se poate vedea…

Asa arata forma finala dupa matisare si acoperire cu rasina epoxidica a matisajelor.

Din pacate intre timpa venit iarna, baltile au inghetat, lanseta e gata, dar Rares nu a putut sa o testeze inca spre dezamagirea lui.

Ca timp de executie daca nu ai si altele de facut intr-o saptamana e gata orice lanseta cu conditia sa nu iti lipseasca din componente. In schimb timpul petrecut studiind in fata calculatorului si exersand diferitele faze de productie a unei lansete a fost de vreo 2 luni si ceva.

Se pare ca iarna inca nu si-a spus ultimul cuvant, asa ca va sfatuiesc sa incercati si voi sa va produceti singuri acea lanseta pe care v-ati dorit-o intodeauna, insa nu a-ti reusit sa o gasiti la nici un producator…

spor la building…rodbuilding.

Kriss, BST